Schimbările climatice pe care le-am observat în ultimele decenii sunt în mare parte rezultatul unui dezechilibru în compoziția naturală a atmosferei Pământului. Gazele cu efect de seră care contribuie la atâtea probleme actuale sunt prezente în aer de foarte mult timp. Acestea se formează prin procese naturale - în special metanul (CH4) și dioxidul de carbon (CO2) - și sunt necesare pentru a susține viața pe Pământ (de exemplu, CO2 este implicat în fotosinteză, deci este necesar pentru ca plantele să funcționeze). Atât CH4, cât și CO2 influențează temperatura medie a aerului pe Pământ.
Gazele cu efect de seră rețin o parte din energia furnizată de soare în apropierea Pământului. O scădere a concentrației acestora ar determina o creștere a emisiei de căldură de pe Pământ în spațiu, ceea ce ar duce la o scădere a temperaturii aerului. O creștere a concentrației lor are efectul opus: căldura este reținută în atmosferă, astfel încât temperatura aerului crește. CO2, emis în atmosferă ca urmare a activității umane, este principalul responsabil pentru perturbarea echilibrului natural. Creșterea bruscă a amplorii acestui fenomen în ultimele două secole se datorează, în principal, dezvoltării industriilor care utilizează energie provenită din arderea combustibililor neregenerabili și defrișărilor masive.
Printre cele mai grave și mai acute efecte ale creșterii concentrației de CO2 se numără creșterea temperaturii medii a aerului, creșterea temperaturii mărilor și oceanelor, topirea ghețarilor și a nivelului mediu al mărilor.
Experții Națiunilor Unite avertizează: "Concentrațiile de gaze cu efect de seră sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 2 milioane de ani, iar emisiile continuă să crească.
Ca urmare, Pământul este acum cu aproximativ 1,1 grade Celsius mai cald decât era la sfârșitul anilor 1800. Ultimul deceniu (2011-2020) a fost cel mai cald înregistrat vreodată.
Mulți oameni cred că schimbările climatice înseamnă în primul rând temperaturi mai ridicate. Dar temperatura mai ridicată este doar începutul poveștii. Deoarece Pământul constă într-un sistem în care totul este conectat, schimbările dintr-o zonă pot influența schimbările din toate celelalte.
Consecințele schimbărilor climatice includ în prezent, printre altele, secete intense, penurie de apă, incendii grave, creșterea nivelului mării, inundații, topirea gheții polare, furtuni catastrofale și scăderea biodiversității.
(...) Într-o serie de rapoarte ale Organizației Națiunilor Unite, mii de oameni de știință și evaluatori guvernamentali au fost de acord că limitarea creșterii temperaturii globale la cel mult 1,5 grade Celsius ne-ar ajuta să evităm cele mai grave efecte climatice și să menținem un climat locuibil.
Cu toate acestea, pe baza planurilor naționale actuale privind clima, se preconizează că încălzirea globală va ajunge la aproximativ 3,2 grade Celsius până la sfârșitul secolului".
Topirea calotei glaciare, a aisbergurilor și a ghețarilor alimentează mările și oceanele cu cantități mari de apă, ceea ce determină creșterea nivelului mediu al mării.
Creșterea temperaturilor are și alte efecte secundare, inclusiv o incidență mai mare a fenomenelor meteorologice periculoase, cum ar fi tornadele și furtunile violente. Deșertificarea și degradarea terenurilor se intensifică, iar amenințarea foametei crește ca urmare a acestui fenomen.
Raportul special al IPCC privind schimbările climatice și aut oritățile terestre spune: "Degradarea terenurilor afectează în mod negativ mijloacele de trai ale oamenilor și are loc pe un sfert din suprafața terestră fără gheață a Pământului. Majoritatea celor 1,3 până la 3,2 miliarde de persoane afectate trăiesc în sărăcie în țările în curs de dezvoltare".
.png?auto=webp&quality=100&format=jpg&disable=upscale)
